Definiție pentru AFUMÁ în română:

AFUMÁ

verb

  • 1

    tranzitiv A expune un aliment la fum, cu scopul de a-l conserva.

  • 2

    tranzitiv A umple cu fum un spaţiu închis pentru a distruge sau a alunga vietăţile dinăuntru.

    1. 2.1intranzitiv A scoate fum.

      • ‘Soba afumă’

  • 3

    tranzitiv şi reflexiv A (se) acoperi cu un strat de fum; a (se) înnegri de fum.

    1. 3.1tehnică
      tranzitiv A da sticlei o culoare fumurie în procesul de fabricaţie.

  • 4

    reflexiv (Despre mâncăruri) A căpăta gust neplăcut de fum (când începe să se ardă).

  • 5

    figurat, familiar reflexiv A se îmbăta uşor; a se ameţi.

Origine

Lat. affumare (= adfumare)