Definiție pentru AJUTÓR în română:

AJUTÓR

  • 1

    Persoană care ajută pe alta într-o activitate oarecare (secondând-o şi subordonându-i-se).

  • 2

    Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistenţă acordată cuiva; ajutorinţă.

    1. 2.1 Drept bănesc acordat salariaţilor în cazul pierderii temporare a capacităţii de muncă.

    2. 2.2 Sprijin bănesc.

    3. 2.3 Strigăt al celor care se află în primejdie.

Origine

Lat. adjutor, adjutorium.