Definiție pentru ASIGURÁ în română:

ASIGURÁ

verb

  • 1

    tranzitiv A oferi o garanţie pentru înfăptuirea unui lucru; a face ca înfăptuirea să fie sigură; a pregăti ceva în mod sigur, durabil; a garanta.

  • 2

    tranzitiv A da cuiva garanţii asupra unui lucru; a încredinţa.

    1. 2.1reflexiv A-şi lua toate măsurile de precauţie.

  • 3

    tranzitiv şi reflexiv A încheia un contract de asigurare a vieţii, a unui bun.

  • 4

    tranzitiv A realiza împiedicarea desfacerii sau deplasării elementelor asamblate ale unui sistem tehnic.

Origine

A + sigur (după fr. assurer).