Definiție pentru ATÍNGE în română:

ATÍNGE

verb

  • 1

    tranzitiv şi reflexiv A lua contact direct (dar superficial, uşor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafaţă.

    • ‘A atins în zbor vârful copacilor’

  • 2

    tranzitiv A lovi, a izbi (uşor).

    • ‘L-a atins pe umăr’
    1. 2.1argotic A trage cuiva o bătaie.

    2. 2.2figurat reflexiv şi tranzitiv A aduce prejudicii, a provoca pagube. reflexiv şi tranzitiv A vătăma, a leza.

      • ‘S-a atins de instituţia justiţiei’

    3. 2.3figurat A jigni, a insulta, a ofensa.

    4. 2.4figurat A impresiona, a înduioşa, a mişca.

  • 3

    reflexiv A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-şi însuşi ceva.

    • ‘Nu s-a atins de bani’

  • 4

    tranzitiv A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru în treacăt.

    1. 4.1reflexiv (învechit) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva.

  • 5

    tranzitiv A ajunge la o anumită distanţă (în spaţiu sau în timp) sau la o anumită limită.

Origine

Lat. attingere.