Definiție pentru BABÁ în română:

BABÁ

substantiv feminin

  • 1

    Piesă cilindrică, de fontă sau oţel, fixată pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă parâmele la acostare.

Origine

Din tc. baba.

Definiție pentru BÁBĂ în română:

BÁBĂ

substantiv feminin

  • 1

    Femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinereţe; băbătie, babetă.

    1. 1.1prin specializare Femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc.

    2. 1.2familiar, glumeţ Soţie.

  • 2

    Bârnă pe care se sprijină un acoperiş sau un planşeu de lemn.

  • 3

    Parte a unei copci (1) în formă de toartă (numită şi femeiuşcă), în care se prinde o alta, în formă de cârlig (numită moş).

  • 4

    Ihtiologie
    Zglăvoacă (1).

  • 5

    regional Ciupercă roşie, comestibilă, care creşte pe crengi uscate şi putrede.

Origine

Din bg., sb., ucr. baba.