Definiție pentru BELEÁ în română:

BELEÁ

substantiv feminin

familiar
  • 1

    familiar Întâmplare neprevăzută care aduce necaz; pacoste, bucluc.

    1. 1.1 Fiinţă care provoacă numai neplăceri, necazuri, încurcături.

Origine

Din tc. belâ.