Definiție pentru BESACTEÁ în română:

BESACTEÁ

substantiv feminin

învechit
  • 1

    învechit Cutioară (de lemn) frumos ornamentată, în care se păstrau bijuterii, obiecte de cusut, tutun etc..

Origine

Din ngr. bestahtas.

Utilizare

Var.: (reg.) besecteá s.f.