Definițiile principale ale BLANC în Română

: BLANC1BLANC2

BLANC1

substantiv neutru

  • 1

    Piele de bovine sau de porcine, tăbăcită vegetal, folosită în marochinărie.

  • 2

    Fâşie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja.

Origine

Din germ. Blank.

Definițiile principale ale BLANC în Română

: BLANC1BLANC2

BLANC2

substantiv neutru

  • 1

    Spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite.

Origine

Din fr. blanc.