Definiție pentru BRÂNCÚŢĂ în română:

BRÂNCÚŢĂ

substantiv feminin

  • 1

    Plantă erbacee cu tulpina păroasă şi cu flori galbene (Sisymbrium officinale).

  • 2

    Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină (Nasturtium palustre).

Origine

Brâncă + suf. -uţă.