Definiție pentru CÁNDEL în română:

CÁNDEL

substantiv neutru

  • 1

    Zahăr în formă de cristale mari, obţinut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate, cu puritate mare.

Origine

Din germ.Kandel[zucker].

adjectiv invariabil

  • 1

    Care se referă la candel (1).

    • ‘Zahăr candel’