Definiție pentru CĂPĂTUÍT în română:

CĂPĂTUÍT

adjectivFeminine -Ă, Plural căpătuiţi, Feminine and Plural -te

  • 1

    Care şi-a creat (prin mijloace necinstite) o situaţie, un rost; cu stare, aşezat.

    1. 1.1familiar Căsătorit.

Origine

V. căpătui