Definiție pentru CÂRPĂTÓR în română:

CÂRPĂTÓR

substantiv neutruPlural cârpătoare

  • 1

    familiar Bucată de lemn rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, pe care se răstoarnă mămăliga sau pe care se taie carnea, ceapa etc.; fund.

    1. 1.1 Scândură sau masă (pătrată) pe care se întinde aluatul.

Origine

Lat. coopertorium.