Definițiile principale ale CĂSCÁ în Română

: CĂSCÁ1CASCĂ2

CĂSCÁ1

verb

  • 1

    tranzitiv A deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a mânca etc..

  • 2

    intranzitiv A deschide gura mare printr-o mişcare de inspirare adâncă, urmată de o expiraţie prelungită, ca semn de oboseală, plictiseală sau somn.

  • 3

    reflexiv (Despre obiecte) A se deschide (puţin); a se crăpa.

Origine

Din Lat. * cascare.

Definițiile principale ale CĂSCÁ în Română

: CĂSCÁ1CASCĂ2

CASCĂ2

substantiv feminin

  • 1

    Acoperământ pentru protecţia capului confecţionat din metal, din piele sau din cauciuc şi folosit de militari, de unii sportivi şi de unii muncitori.

    1. 1.1 Dispozitiv metalic în atelierele de coafat, în forma unei căciuli, folosit la uscatul părului.

  • 2

    Acoperământ pentru cap din cauciuc sau din material plastic, folosit pentru a feri părul de apă; caschetă (2).

  • 3

    Dispozitiv alcătuit din unul sau din două receptoare fixate pe urechi, care serveşte la ascultarea transmisiunilor radiofonice, telefonice etc..

Origine

Din fr. casque.