Definiție pentru CAUCIÚC în română:

CAUCIÚC

substantiv neutruPlural cauciucuri

  • 1

    Produs industrial, elastic şi rezistent, fabricat din latexul unor arbori tropicali sau obţinut pe cale sintetică, utilizat la confecţionarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor etc..

  • 2

    Anvelopă (pneumatică) care îmbracă roţile automobilelor, bicicletelor etc..

Origine

Din fr.caoutchouc, rus.kauciuk.

Pronunție

CAUCIÚC

/ca-u-/