Definiție pentru CEÁPĂ în română:

CEÁPĂ

substantiv feminin

  • 1

    Plantă erbacee legumicolă, bienală, din familia liliaceelor, comestibilă, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriană dreaptă, cilindrică şi verde şi cu cea subterană în formă de bulb, cu frunze cilindrice şi cu flori albe numeroase, dispuse în inflorescenţe dese (Allium cepa).

    1. 1.1 Bulbul cepei (1), cu miros specific şi cu conţinut bogat de vitamine, folosit în alimentaţie. P. gener. orice bulb al unei plante.

Origine

Lat. caepa.