Definiție pentru CERDÁC în română:

CERDÁC

substantiv neutru

  • 1

    Mic pridvor, uneori închis cu geamlâc, situat pe una sau pe mai multe laturi ale unei clădiri; galerie deschisă, mărginită de stâlpi (la vechile case boiereşti sau la mănăstiri); verandă, pridvor.

    1. 1.1impropriu Balcon.

  • 2

    învechit Clădire izolată, cu o singură încăpere, aşezată pe o ridicătură de pământ sau pe stâlpi înalţi, care permite o vedere generală asupra împrejurimilor.

  • 3

    Acoperiş făcut deasupra unei fântâni sau a unei cruci.

Origine

Din tc. çardak.

Utilizare

— Var.: ceardác s.n.