Definiție pentru CLANŢ în română:

CLANŢ

  • 1

    (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de clanţa uşii, de izbirea fălcilor sau a dinţilor, de ţăcănitul foarfecelor, de închiderea cu zgomot a unui capac etc..

  • 2

    Cioc; p. ext.(glumeţ şi peior.) gură.

Origine

Onomatopee.