Definiție pentru CLASÁ în română:

CLASÁ

verb tranzitiv

  • 1

    A aranja, a împărţi, a rândui ceva (după caractere distinctive) pe clase sau pe categorii.

    1. 1.1 A face o triere. A tria.

    2. 1.2reflexiv A obţine un anumit loc într-un clasament.

  • 2

    A înceta un proces penal când se constată că există o cauză legală care împiedică pornirea sau continuarea lui.

    1. 2.1 A scoate din uz (cu forme legale) un material care nu mai poate fi folosit din cauza degradării, a învechirii.

Origine

Din fr. classer.

Definiție pentru CLÁSĂ în română:

CLÁSĂ

substantiv feminin

  • 1

    Grup (mare) de obiecte, de elemente, de fiinţe, de fenomene cu însuşiri comune care satisfac un criteriu.

  • 2

    (De obicei cu determinarea „socială”) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice, istorice şi sociologice.

  • 3

    Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal, mai mică decât încrengătura şi mai mare decât ordinul.

  • 4

    Colectiv de elevi, de obicei de aceeaşi vârstă şi cu aceeaşi pregătire, care învaţă împreună în cursul unui an şcolar după aceeaşi programă de învăţământ.

    1. 4.1 Unitate organizatorică într-un institut de artă care cuprinde toţi elevii unui profesor, indiferent în ce an de studii se află.

    2. 4.2 Sală în care se ţin cursurile pentru asemenea grupuri de elevi.

    3. 4.3 Timpul în care se ţine o lecţie. Oră de curs.

  • 5

    Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre.

    • ‘Clasa miilor’

  • 6

    Categorie (după confort şi tarif) a vagoanelor, compartimentelor, cabinelor etc. pentru călătoria cu trenul, cu tramvaiul, cu vaporul.

  • 7

    Categorie, grad, rang, stabilite valoric.

Origine

Din fr. classe, germ. Klasse.

Utilizare

Var.: (înv.) clas s.n.