Definiție pentru COMPLEMÉNT în română:

COMPLEMÉNT

substantiv neutru

  • 1

    Ceea ce se adaugă la ceva spre a-l întregi; complinire.

  • 2

    Parte secundară a propoziţiei care determină un verb, un adjectiv sau un adverb.

  • 3

    Substanţă de natură proteică prezentă în serul sangvin şi care participă la procesul imunităţii.

Origine

Din fr. complément, lat. complementum.