Definiție pentru CONTRÁR în română:

CONTRÁR

  • 1

    Opus, potrivnic.

  • 2

    Împotrivă, în contra, neconform cu....

  • 3

    (La pl.; în forma contrarii) Denumire dată noţiunii care desemnează laturi, însuşiri sau tendinţe ale obiectelor şi proceselor opuse unele altora, astfel încât se exclud reciproc, această opoziţie constituind forţa motrice şi conţinutul principal al dezvoltării acelui obiect sau proces; (şi la sg.) fiecare dintre termenii unei contradicţii (1).

  • 4

    Contra, împotriva cuiva sau a ceva.

Origine

Din fr. contraire, lat. contrarius.

Utilizare

Var.: contráriu, -ie adj., s.n.