Definiție pentru CRENÉL în română:

CRENÉL

substantiv neutru

  • 1

    Fiecare dintre deschizăturile înguste, făcute din loc în loc, în partea superioară a parapetului unui turn de apărare, a unui castel sau a unei cetăţi medievale, prin care se aruncau proiectilele asupra inamicului.

  • 2

    Deschizătură îngustă în pereţii unei cazemate, ai unui adăpost sau în parapetul unei tranşee, prin care se pot observa mişcările inamicului şi se pot executa trageri cu armament automat portativ.

Origine

Din engl. crenel. Cf. fr. créneau.