Definiție pentru DĂRÂMÁ în română:

DĂRÂMÁ

verb tranzitivdărấm

  • 1

    A doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi.

    1. 1.1reflexiv A se prăbuşi, a se surpa. reflexiv A se ruina, a se dărăpăna (1)

    2. 1.2 A demola o clădire (veche)

  • 2

    rar A rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac.

    1. 2.1regional A cosi iarbă, cereale etc.

Origine

Din Lat. * deramare.

Utilizare

Var.: (reg.) dărmá vb. I