Definiție pentru DESFĂŞURÁ în română:

DESFĂŞURÁ

verbdesfăşór

  • 1

    tranzitiv A face ca un obiect să nu mai fie înfăşurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafaţa.

    1. 1.1

      • ‘Un sul de hârtie se desfăşoară’

    2. 1.2tranzitiv reflexiv (Despre unităţi militare) A trece de la o formaţie de marş la dispozitivul de luptă.

  • 2

    figurat reflexiv şi tranzitiv (Despre locuri şi privelişti din natură) A (se) înfăţişa, a (se) arăta treptat (în toată amploarea); a (se) întinde, a (se) aşterne până departe.

    1. 2.1reflexiv şi tranzitiv reflexiv (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge. reflexiv şi tranzitiv reflexiv A evolua în fazele sale succesive.

  • 3

    tranzitiv A înfăptui o acţiune de durată, pe etape succesive şi pe un plan larg.

    1. 3.1

      • ‘Ce viaţă trepidantă trebuie să se desfăşoare acolo!’

Origine

Pref. des- + [în]făşura.