Definiție pentru DIRÉCŢIE în română:

DIRÉCŢIE

substantiv feminin

  • 1

    Orientare în spaţiu a unei fiinţe, a unui obiect, a unei acţiuni etc.; sens de desfăşurare a unei acţiuni.

  • 2

    Matematică
    Proprietate comună a tuturor dreptelor paralele cu o dreaptă fixă dată.

  • 3

    Acţiunea de a conduce, de a dirija (o instituţie, o întreprindere etc.); conducere.

  • 4

    Post, funcţie de director; p. ext. durata acestei funcţii.

  • 5

    Organ de conducere a unei întreprinderi, instituţii, organizaţii etc..

    1. 5.1 Subdiviziune în sistemul de organizare a unui minister, a unui organ central etc., care conduce o anumită ramură de activitate a instituţiei respective.

  • 6

    Biroul directorului.

  • 7

    Ansamblul organelor folosite pentru conducerea unui autovehicul.

    1. 7.1 Bară de oţel articulată la ambele capete de roţile unui vehicul şi care serveşte la orientarea roţilor într-o anumită direcţie.

Origine

Din fr. direction, lat. directio, -onis.

Utilizare

Var.: direcţiúne s.f.