Definiție pentru DISONÁNŢĂ în română:

DISONÁNŢĂ

substantiv femininFeminine and Plural disonanţe

  • 1

    Muzică
    Lipsă de consonanţă, de armonie între sunete; asociere de sunete de înălţimi diferite.

    1. 1.1 Asociere nearmonioasă de silabe sau de cuvinte. Cacofonie.

    2. 1.2 Lipsă de armonie.

Origine

Din fr.dissonance, lat.dissonantia.