Definiție pentru DISPOZITÍV în română:

DISPOZITÍV

substantiv neutru

  • 1

    Ansamblu de piese legate între ele într-un anumit fel (de obicei imobil), care îndeplineşte o funcţie bine determinată într-un sistem tehnic.

  • 2

    Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acţiuni de luptă sau a unei deplasări; p. ext.(concr.) trupele astfel dispuse pe teren (şi zona în care se află).

  • 3

    Parte finală a unei hotărâri judecătoreşti, în care se arată soluţia dată litigiului (şi unele dispoziţii accesorii).

Origine

Din fr. dispositif.