Definiție pentru EMETÍC în română:

EMETÍC

substantiv neutru

  • 1

    Tartrat de antimoniu şi potasiu, folosit în industria textilă ca mordant, la prepararea lacurilor şi în medicină (ca vomitiv); p. ext. orice substanţă care provoacă vărsături; vomitiv.

Origine

Din fr. émétique, lat. emeticus.