Definiție pentru ESÉNŢĂ în română:

ESÉNŢĂ

substantiv feminin

  • 1

    Ceea ce exprimă principalul şi stabilul din obiecte şi din fenomene, natura lor internă, ascunsă, latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a lucrurilor, pătrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii.

  • 2

    Lichid volatil cu miros aromatic puternic, extras din plante sau preparat sintetic şi folosit în farmacie, în parfumerie sau pentru uzul casnic, mai ales în alimentaţie.

    1. 2.1 Substanţă concentrată care, diluată (cu apă), dă un produs alimentar.

  • 3

    Varietate de arbori care alcătuiesc o pădure.

    1. 3.1 Varietate de lemn.

Origine

Din fr. essence, lat. essentia.