Definiție pentru EVIDÉNŢĂ în română:

EVIDÉNŢĂ

substantiv feminin

  • 1

    Faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident; certitudine.

  • 2

    Activitate care asigură informarea permanentă şi precisă despre situaţia dintr-un anumit domeniu prin înregistrarea şi controlul proceselor, fenomenelor, lucrurilor, bunurilor, persoanelor etc. din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Origine

Din fr. évidence, lat. evidentia, it. evidenza.