Definiție pentru EXTÁZ în română:

EXTÁZ

substantiv neutru

  • 1

    Expresie a cunoaşterii nemijlocite a realităţilor divine; act de trăire supremă a comuniunii de iubire cu Dumnezeul personal.

    1. 1.1Medicină
      Stare nervoasă în care bolnavul, urmărit de idei fixe şi de exaltare mintală, este lipsit de senzaţii şi incapabil de mişcări voluntare.

  • 2

    Stare excesivă de însufleţire, admiraţie profundă; adoraţie, veneraţie.

Origine

Din fr. extase.