Definiție pentru FÁLCĂ în română:

FÁLCĂ

substantiv feminin

  • 1

    Fiecare dintre cele două oase ale feţei în care sunt fixaţi dinţii; (la oameni) maxilar; (la animale) mandibulă.

    1. 1.1 Partea inferioară a obrazului.

    2. 1.2 Maxilă.

  • 2

    tehnică
    Element al unui dispozitiv sau al unei maşini, care serveşte la prinderea unui obiect, a unui material etc., la sfărâmarea ori deformarea unui material etc..

Origine

Refăcut din fălci (pl. înv. al lui falce < lat. falx, -cis).