Definiție pentru FĂŢUITÓR în română:

FĂŢUITÓR

  • 1

    Persoană care făţuieşte.

  • 2

    Rindea specială folosită pentru făţuirea sau pentru îndreptarea feţei scândurilor sau a pieselor de lemn.

  • 3

    Unealtă cu care se întinde şi se netezeşte tencuiala aruncată cu mistria pe zid; drişcă.

  • 4

    Cuţit puţin curbat, cu două mânere, care serveşte, în tăbăcărie, la făţuirea manuală a pieilor.

Origine

Făţui + suf. -tor.