Definiție pentru FIÉRBE în română:

FIÉRBE

verb

  • 1

    intranzitiv şi tranzitiv A trece sau a face să treacă (un lichid) în stare de vapori, prin formarea, sub acţiunea căldurii, în întreaga masă a lichidului, a unor bule de vapori care se ridică la suprafaţă.

    1. 1.1intranzitiv Subiectul e vasul în care clocoteşte un lichid.

      • ‘Ceainicul fierbe’

    2. 1.2intranzitiv (Despre unele lichide şi amestecuri) A fi în stare de efervescenţă (din cauza fermentării)

    3. 1.3figurat intranzitiv (Despre apa unui râu, a unei mări etc.) A se agita puternic, a face valuri mari şi zgomotoase.

  • 2

    intranzitiv (Despre alimente) A fi introdus într-un lichid care fierbe (1), pentru a deveni bun de mâncat.

    1. 2.1tranzitiv A supune un corp acţiunii fierberii apei.

      • ‘Fierb rufele’

  • 3

    figurat intranzitiv (Despre oameni) A fi cuprins de o mare frământare, a fi în tensiune, a fi agitat.

    1. 3.1tranzitiv A necăji, a chinui pe cineva, a ţine pe cineva într-o stare de agitaţie, de tensiune.

    2. 3.2tranzitiv (Rar) A pune la cale, a pregăti în mod febril (şi în ascuns) o acţiune (reprobabilă) tranzitiv A coace.

  • 4

    figurat intranzitiv (Despre spaţii din natură) A vui, a răsuna, a clocoti de zgomot.

Origine

Lat. fervere.