Definiție pentru FLANCÁ în română:

FLANCÁ

verb tranzitiv

  • 1

    A apăra, a sprijini, a proteja flancul unei unităţi militare; a ataca dintr-o parte.

    1. 1.1figurat A însoţi pe cineva (pentru a-l păzi)

  • 2

    (Despre un grup de clădiri) A mărgini de o parte şi de alta.

Origine

Din fr. flanquer.