Definiție pentru FOCÁR în română:

FOCÁR

substantiv neutru

  • 1

    Punct în care se întâlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentilă, oglindă etc.) pe care au căzut raze paralele.

  • 2

    Geometrie
    Fiecare dintre cele două puncte din planul unei curbe ale căror distanţe până la punctele curbei dau o sumă, o diferenţă sau un produs constant.

    1. 2.1 Fiecare dintre cele două puncte ale căror distanţe până la punctele unei suprafeţe dau o sumă, o diferenţă sau un produs constant.

  • 3

    Parte a cuptoarelor, a cazanelor de abur sau a instalaţiilor de încălzit în care se produce arderea combustibilului.

  • 4

    figurat Izvor, sediu principal, punct de concentrare şi de răspândire (a unor acţiuni, idei, sentimente etc.).

  • 5

    învechit Fochist.

Origine

Foc + suf. -ar (după fr. foyer).