Definiție pentru FRÂNTÚRĂ în română:

FRÂNTÚRĂ

substantiv feminin

  • 1

    Frângere; ceea ce se obţine frângând sau rupând ceva; bucată desprinsă de la locul ei sau rămasă dintr-un întreg îmbucătăţit.

    1. 1.1 Porţiune dintr-un întreg. Fracţiune (1)

  • 2

    Fractură.

  • 3

    rar Spărtură.

Origine

Din Lat. * franctura (= fractura) sau frânt + suf. -ură.