Definiție pentru FRUNTÁR în română:

FRUNTÁR

substantiv neutru

  • 1

    Grindă principală care mărgineşte prispa în partea de sus şi pe care se sprijină grinzile secundare ale casei.

  • 2

    Catapeteasmă.

  • 3

    Curea care leagă cele două părţi laterale ale căpeţelei şi care trece peste fruntea calului.

Origine

Lat. frontale sau frunte + suf. -ar.