Definiție pentru FURCULÍŢĂ în română:

FURCULÍŢĂ

substantiv feminin

  • 1

    Obiect (de metal) alcătuit dintr-un mâner şi doi până la patru dinţi, cu ajutorul căruia se duce mâncarea la gură; furcuţă (2).

  • 2

    Fiecare dintre cele două piese curbate, încrucişate la unul dintre capete, prin care este fixată inima carului pe podul osiei dinapoi, pentru a împiedica rotirea inimii în plan orizontal; gemănare.

Origine

Furcă + suf. -uliţă.