Definiție pentru GÂND în română:

GÂND

substantiv neutru

  • 1

    Proces de gândire sau rezultatul procesului de gândire; idee, cuget, cugetare.

    • ‘Îi treceau multe gânduri prin cap’

  • 2

    Închipuire, imaginaţie, fantezie; inspiraţie.

    • ‘Gândul îl purta departe’

  • 3

    Loc considerat ca sediu al cugetării; minte; memorie.

    • ‘I-a ieşit din gând’

  • 4

    Intenţie, plan.

    • ‘A venit cu gând bun’

  • 5

    Convingere, părere.

  • 6

    Voie, dorinţă, plac.

    • ‘Toate s-au făcut după gândul lui’

Origine

Din magh. gond.