Definiție pentru GRAD în română:

GRAD

substantiv neutruPlural grade

  • 1

    Nume dat mai multor unităţi de măsură pentru diverse mărimi (variabile), în cadrul unor sisteme sau scări de reper.

    • ‘Grad centezimal’
    • ‘Grad de latitudine’

  • 2

    Matematică
    Exponentul sau suma exponenţilor mărimii literale a unui monom; cel mai mare dintre exponenţii monoamelor care alcătuiesc un polinom.

  • 3

    Fiecare dintre diviziunile în care se împarte un sistem sau o scară de reper, de măsură.

  • 4

    Valoare a unei mărimi, considerată în raport cu o valoare de referinţă.

  • 5

    Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizează un proces tehnic, o însuşire a unui material etc..

  • 6

    (Urmat de determinări) Treaptă, nivel, stadiu (într-un proces, într-o situaţie etc. dată).

  • 7

    Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor instituţii; fiecare dintre treptele ierarhiei unor funcţii; p. ext. loc pe care îl ocupă cineva în ierarhia unor funcţii; persoană care ocupă o anumită funcţie în această ierarhie.

Origine

Din fr.grade, lat.gradus, germ.Grad.