Definiție pentru IEZUÍT în română:

IEZUÍT

substantiv masculinPlural iezuiţi

  • 1

    Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola cu rol important în Contrareformă şi în modernizarea Bisericii.

    1. 1.1 Care aparţine iezuiţilor, care se referă la iezuiţi. Care provine de la iezuiţi.

      • ‘Atitudine iezuită’

  • 2

    figurat Om ipocrit, intrigant, viclean.

Origine

Din fr.jésuite, germ.Jezuit.