Definiție pentru ÎMPUNGĂTÓR în română:

ÎMPUNGĂTÓR

adjectivFeminine -OÁRE, Plural împungători, Feminine and Plural -oare

  • 1

    dialect Care împunge, care are vârful ascuţit.

    1. 1.1figurat (Despre ochi, privire) Pătrunzător, scrutător.

    2. 1.2figurat (Despre vorbe) Înţepător, muşcător.

  • 2

    dialect (Despre vite cornute) Care are năravul de a lovi cu coarnele, care împunge (2); împungaci.

Origine

Împung (prez. ind. al lui împunge) + suf. -ător.