Definiție pentru ÎNĂLŢÍME în română:

ÎNĂLŢÍME

substantiv feminin

  • 1

    Distanţă de la nivelul pământului (sau de la un nivel orizontal) până la un punct situat deasupra lui; dimensiune a unui lucru sau a unei fiinţe, măsurată de la bază până la partea cea mai ridicată.

    1. 1.1Matematică
      Perpendiculară dusă din vârful anumitor corpuri sau figuri geometrice pe bază.

  • 2

    Punct ridicat deasupra nivelului pământului; p. ext.(la pl.) cer.

    1. 2.1 Vârf, culme, înălţătură.

  • 3

    Numărul de vibraţii pe secundă ale unui sunet.

    1. 3.1 Calitate a unei voci, a unui instrument etc. de a cânta note înalte.

  • 4

    figurat Stare de superioritate intelectuală, morală etc..

    1. 4.1 Grad, rang (înalt) P. ext. preţuire.

  • 5

    învechit; urmat de un pronume posesiv Termen de reverenţă la adresa unei persoane cu rang înalt.

Origine

Înalt + suf. -ime.

Utilizare

Var.: (reg.) nălţíme s.f.