Definiție pentru ÎNCĂLECÁ în română:

ÎNCĂLECÁ

verb

  • 1

    tranzitiv şi intranzitiv A (se) sui pe cal, pe măgar etc.; a pune sau a sta călare; a călări, a încălăra.

    1. 1.1unestablished A se urca pe un obiect ca pe cal.

  • 2

    reflexiv A se suprapune.

  • 3

    figurat tranzitiv A se face stăpân pe cineva; a domina, a supune.

Origine

Lat. incaballicare.

Utilizare

Var.: (reg.) încălicá vb. I