Definiție pentru INCONŞTIÉNT în română:

INCONŞTIÉNT

adjectivFeminine -Ă, Plural inconştienţi, Feminine and Plural -te

  • 1

    Care nu este conştient, care nu ştie ce face, care şi-a pierdut cunoştinţa (ca urmare a unei stări patologice).

  • 2

    (Adesea adverbial) Care nu are o atitudine conştientă faţă de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată.

    1. 2.1 Care scapă conştiinţei, de care omul nu-şi dă seama. Involuntar, automat, instinctiv.

Origine

Din fr.inconscient (după conştient).

Pronunție

INCONŞTIÉNT

/-şti-ent/

substantiv neutruPlural inconştienţi

  • 1

    Psihologie
    (la Freud) Instinctele reprimate ale persoanei şi dorinţele, ideile, imaginile asociate lor şi inaccesibile direct conştiinţei.

  • 2

    Filosofie
    (la E. von Hartmann) Principiu unic faţă de care conştiinţa este numai o manifestare.

Pronunție

INCONŞTIÉNT

/-şti-ent/