Definiție pentru INDECÉNŢĂ în română:

INDECÉNŢĂ

substantiv feminin

  • 1

    Lipsă de decenţă, de bună-cuviinţă; vorbă, faptă, purtare necuviincioasă; necuviinţă, neruşinare.

Origine

Din fr. indécence, lat. indecentia.