Definiție pentru INDISPÚNE în română:

INDISPÚNE

pronominal verb & pronominal verbindispún, indispusei, indispus

  • 1

    A(-şi) strica buna dispoziţie; a (se) supăra, a (se) mâhni (în mod trecător), a (se) întrista.

Origine

Din fr.indisposer (după pune).