Definiție pentru ÎNSOŢÍRE în română:

ÎNSOŢÍRE

substantiv feminin

  • 1

    Acţiunea de a (se) însoţi; întovărăşire, însoţit.

  • 2

    Căsătorie; cununie; nuntă.

    1. 2.1 Împerechere.

Origine

V. însoţi