Definiție pentru INSUFICIÉNT în română:

INSUFICIÉNT

adjectivFeminine -Ă, Plural insuficienţi, Feminine and Plural -te

  • 1

    (Adesea adverbial) Care nu este suficient, de ajuns (cantitativ), care nu satisface (calitativ); nesatisfăcător; nemulţumitor.

    1. 1.1Substantivat, m. Calificativ sub limita de trecere (la un examen)

Origine

Din lat.insufficiens, -ntis, it.insufficiente.

Pronunție

INSUFICIÉNT

/-ci-ent/