Definiție pentru ÎNTÂMPLÁ în română:

ÎNTÂMPLÁ

impersonal verbîntấmplă

  • 1

    (Despre fapte, evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc.

    1. 1.1

      • ‘Ce i s-a întâmplat? Ce se întâmplă cu cartea promisă?’

  • 2

    A (i) se ivi (cuiva) prilejul; a se nimeri să fie într-un anumit loc (incidental).

    • ‘Mi s-a întâmplat să fiu de faţă’

Origine

Probabil lat. * intemplare.